1. nume/sinonime: Pestera Gura Ponicovei, Pestera Ponicova, pestera de la Gura Apei, Pestera liliecilor.
2. grad de dificultate: mediu
3. speleometrie: Lungimea = 1666 m, Denivelare = -60 m; Cea mai mare pestera din Clisura Dunarii
4. localizare: Pestera este sapata in malul stang al Dunarii, in masivul muntos Ciucaru Mare.
5. acces: Intrarea principala cea mai accesibila in pestera este situata in Cheile Ponicovei unde se ajunge din DN57 coborand pe langa podul de peste rau si continuand sa mergem pe vale pana intalnim intrarea in pestera. O alta intrare in pestera se afla la un nivel superior fata de prima dar este mult mai greu accesibila. Pestera prezinta o a treia intrare situata la nivelul actual al Dunarii, la care se ajunge numai inaintand cu barca pe Dunare.
6. istorie: Primele cercetari dateaza din 1872. R. Jeannel si Emil Racovita furnizeaza primele date despre fauna acestei pesteri. Incepand cu 1962 incep cercetarile extensive organizate de cercetatorii Institutului de Speologie din Bucuresti.
7. descriere: Pestera este compusa dintr-o serie de galerii care comunica intre ele, situate pe doua etaje. Etajul superior este fosil in intregime, iar etajul inferior este subfosil. Galeria Principala (Galeria Ponicovei) uneste intrarea de la nivelul inferior al paraului Ponicova cu intrarea de la nivelul Dunarii, si are o lungime de 400 m cu o denivelare de 36 m. Aceasta galerie atinge inaltimi de pana la 26 m. Aceasta galerie este puternic iluminata natural datorita celor doua deschideri de mari dimensiuni. Ogasul Ponicova parcurge temporar pestera avand un debit foarte variabil, in functie de nivelul viiturilor. Galeria Ponicovei comunica cu o mica sala laterala numita Sala Mica, in care sunt dezvoltate putine concretiuni. Din galeria Ponicovei dupa urcarea unei pante abrupte de 31 m se ajunge in Galeria Concretionata. Aceasta este un sistem fosil ascendent, format pe diaclaze intersectate. Planseul acestei galerii cat si a ramificatiilor acesteia, este acoperit de stalagmite si uneori acoperit de nisip, argila si calcita. In dreapta deschiderii dinspre Dunare, la 25 m mai sus, exista intrarea ce duce spre Galeria Liliecilor si Sala Mare. Acestea doua formeaza un sistem fosil, format pe diaclaze. Prin intrarea monumetala lumina patrunde adanc in interiorul galeriei inalta de 22 m care comunica cu Sala Mare lunga de 100 m, 32 m inaltime si 50 m latime. Din aceasta sala se continua spre Galeria Scarii (care continua Galeria Concretionata spre Galeria Ponicovei) si galeria cu Argila. Peretii si plafonul acestui sistem nu prezinta foarte multe concretiuni, in schim planseul sistemului prezinta o crusta stalagmitica, stalagmite izolate, domuri, coloane, gururi cat si numeroase blocuri mari de prabusire si bolovanis (care pot depasi 5 m grosime). In Galeria Liliecilor exista stalactite pendulante foarte alungite si subtiri. Din Sala Mare se poate trece in Galeria cu Argila, care are un caracter ascendet, este labirintica, fiind totodata scunda si ingusta si alterneaza cu salite mici.
8. carstologie:
9. recomandari: Vizitarea se poate face tot cursul anului, cu o perioada optima intre mai si octombrie. Este necesar echipament adecvat (cizme de cauciuc, salopeta, casca de protectie, lanterna), cu exceptia perioadelor de viitura cand este posibil ca Galeria Ponicovei sa fie inundata total sau partial. Este de preferat ca in etajul superior accesul sa se faca in prezenta unui ghid obisnuit cu speologia avand in vedere gradul de dificultate al accesului in acest etaj.