All for Joomla All for Webmasters

28 Dec · admin · No Comments

Eselnita

Asezare geografica : Teritoriul comunei Eşelniţa se învecinează la nord cu teritoriul judeţului Caraş-Severin, la est cu teritoriul administrativ al oraşului Orşova, la sud cu fluviul Dunărea -limita de ţară şi la vest cu teritoriul administrativ al comunei Dubova .

Scurt istoric : Prima atestare documentara este datata la 25 februarie 1484 intr-un act prin care Matei Corvin doneaza lui Iacob Garlisteanu o serie de mosii, printre care si cea de la Eselnita. Localitatea Eşelniţa, relativ nouă ca aşezare a renăscut în urma strămutărilor din anii 1976-1982. In noua sa alcatuire a regrupat in totalitate populatia localitatii Ogradena si partial populatia stramutata din alte localitati afectate de lucrarile S.H.N.P.F. Comuna Eselnita de azi,datorita strămutării locuitorilor din Eselnita veche si Ogradea in urma construirii barajului Porţile de Fier I, este situata in depresiunea formata de valea râului Eselnita, mărginită de dealuri,continuand spre sud pana in golful format de confluenta râului Eselnita cu fluviul Dunărea si ajungând spre vest pana in Cazanele Mici – zona Mraconia.

Populatie : 3069 cu urmatoarea componenta pe nationalitati: romana-68,5%,

roma-27,5%, ceha-2,6%, germana-0,4%, sarba-0,4%, altele-0,6% .

Flora: Pinul de Banat, Tisa, Laleaua cazanelor, Brandusa galbena, Ghimpele, Liliacul salbatic .

Fauna: Broasca testoasa de uscat, Vipera cu corn, Scorpionul, Vulturul alb, Egreta Mica, Randunica de stanca, Randunica roscata, Lastunul mare, Liliecii de pestera carstica .

Pozitia geografica a comunei si anume , la poarta de intrare in mirifica zona a “Clisurii Dunarii” in care se imbina atat de armonios toate formele de relief , imensitatea luciului de apa marginita de dealurile joase, ingustimea Dunarii in zona Cazanelor Dunarii strajuite de masivele muntoase(Ciucarul Mic si Ciucarul Mare) cunoscuti ca Muntii Clisurii si masivele muntoase sarbe numite Veliki si Mali Strbok.(se citeste Stirbatul Mare si Stirbatul Mic), golfurile cu ape linistite formate la varsarea celor trei parauri care strabat teritoriul comunei de la nord la sud, si peste toate, “bonusul turistic”, avantajul cel mai mare fiind calitatea aerului si a mediului in buna masura datorate bazinelor hidrografice destul de mari si mai ales nemarginitelor paduri care ocupa 86% din teritoriul administrativ, ceea ce creaza zonei un grad de poluare ca si inexistent.

Aceasta combinatie de relief, clima, mediu natural, se materializeaza ca un intreg in “Rezervatia Cazanelor” care face parte din Parcul Natural “Portile de Fier”

Principalele activitati ale populatiei sunt:

– agricultura, cresterea animalelor, pescuitul, toate in exploatatii particulare

Legat de aceste activitati s-au dezvoltat si principalele indeletniciri (mestesuguri)ale oamenilor.

Pe langa animalele care produceau si asigurau hrana familiei, oamenii cresc si animale de tractiune si povara care fac muncile pentru agricultura: cai.

Aceste animale trebuiesc intretinute prin potcovirea lor periodica, ceea ce a dus la dezvoltarea mestesugului de a face potcoave si de a potcovi cu ele cabalinele, adica persoana respectiva era fierar si potcovar.

Pentru repararea atelajelor agricole folosite in agricultura, s-a infiintat mestesugul rotarului, adica persoana care construia si repara parti componente ale carutelor.

O alta indeletnicire a oamenilor din comunitatea noastra este mestesugul de a fabrica caramida. Desi s-a nascut in perioada anilor de stramutare a satelor dunarene si a avut o dezvoltare considerabila in anii reconstructiei noii localitati (insumand 4 comune stramutate din Clisura Dunarii), ea se mai practica si astazi. Din framantarea si turnarea pamantului lutos care se gaseste din abundenta in zona si prin arderea in “cuptoare de caramida”, rezulta materialul si produsul folosit in constructia de case.

. Un lucru inedit, ceva ce nu se practica pe tot parcursul Dunarii de la izvor si pana la mare, o indeletnicire unica si specifica numai locurilor noastre. Este vorba de “pescuitul la socoviste” practicat in Cazanele Dunarii si anume in Cazanele Mici.

Pluta special construita din bile de brad legate intre ele, are pe o latura o plasa de pescuit prinsa de doua bete asezate in cruce si curbate (arcuite) si actionata de un drug de lemn (sul) legat la un capat de un lant. Plasa se lasa in apa si se ridica periodic. Pluta este asezata pe apa intr-un loc unde apa se roteste, face “ochiuri de apa” si astfel bancul de peste este impins in plasa. De regula se prind pesti mici “obleti” sau “obletori” dar cateodata cade si unul mai “baban”.

. Existenta in comunitatea locala a etniilor minoritare este pusa in evidenta mai ales prin felul de exprimare, specific fiecareia, privind portul, obiceiurile, datinile si dialectele vorbite.

Acestea se concretizeaza cu ocazia sarbatoririi “zilelor eselnitene”in zilele primului weekend din luna mai cand are loc festivalul cultural interetnic din sat.

E venimentele care sunt strans legate de “Eselnita”si sunt cunoscute in toata zona de sud-vest a tarii prin amploarea si frumusetea manifestarilor care au loc in acele zile de sarbatoare sunt cele prilejuite de desfasurarea nedeilor de Sf.Ilie in 20-21 iulie si de Sf.Maria in 15-16 august.

Fiecare localitate are aceasta sarbatoare “nedeia”sau “ruga”cum i se spune in alte locuri, intr-o zi sfanta de sarbatoare, dar la noi fiind stramutate in anii 1969-1970 din cele patru localitati, doua fiind in intregime, oamenii locurilor si-au pastrat identitatea prin organizarea si mentinerea nedeii la hramul bisericii respective.

Peste ani, aproape 40 la numar, acestea sunt din an in an mai frumoase, petrecerile sunt mai fastuoase iar numarul participantilor este tot mai mare astfel ca autoritatea locala a trebuit sa ia masuri de marire a locului de desfasurare, respectiv platoul special amenajat in zona caminului cultural.

Tot la acest capitol enumeram evenimentele ce se desfasoara in alt anotimp, manifestari ocazionate de sarbatorile de iarna: Craciunul si Sf.Ioan. In zilele premergatoare si anume “Ajunul Craciunului”si respectiv “Boboteaza”, toti tinerii din sat si nu numai, se aduna la asezamantul cultural si “petrec” pana dimineata, distractia numita si binecunoscuta “balurile sarbatorilor de iarna”.

© Copyright 2009-2017. ATACD. Toate drepturile rezervate.
Servicii de marketing online oferite de Visuda Marketing.